Nămeţi de cinci metri înălţime, tancuri scoase pe străzi pentru tasarea zăpezii şi un oraş întreg cu lopeţi în mână. Aşa arăta Bucureştiul pe 3 februarie 1954.
.jpg)
Sursa : ANF
Ceea ce a pornit ca o ninsoare oarecare, s-a transformat în cea mai cumplită iarnă a secolului XX, din România. În primele zile ale lunii februarie din 1954, Europa a fost cuprinsă de un viscol extrem de puternic, care a provocat pagube imense.
Sursa : ANF
Fix acum 58 de ani, în dimineaţa zilei de 3 februarie, bucureştenii s-au trezit blocaţi în propriile case de troiene imense de zăpadă. Afară, străzi întregi nu mai puteau fi deosebite, iar vântul sufla cu o putere foarte mare.
A fost doar începutul „Marelui Viscol care a îngenuncheat Bucureştiul şi întreaga Românie. În zilele care au urmat, troienele au ajuns chiar şi la 5 metri înălţime în sud-estul ţării.În România, viscolul a făcut ravagii în câmpia Bărăganului şi la Bucureşti.
Sursa : ANF
De mai bine de 100 de ani nu a mai fost un vânt atât de puternic, nu a mai căzut o cantitate atât de mare de zăpadă! Viscolul a paralizat toate mijloacele de transport. Conştienţi că riscă să moară de foame sau de frig în case, românii s-au mobilizat exemplar în acele zile.
Au săpat tuneluri prin omăt şi au cărat zăpada cu căruţele până în Dâmboviţa. Au fost scoase şi tancurile Armatei. Sub conducerea unor comitete raionale de urgenţă, muncitorii de toate vârstele, soldaţii şi miliţienii au luat lopeţile în mâini şi s-au apucat să scoată oraşul de sub nămeţi.
Sursa : ANF
Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în februarie 1954 iarna a lovit cel mai puternic ţara noastră. Viscolul a suflat în patru reprize, iar vântul a atins o viteză record în Bucureşti: 126 kilometri pe oră. Un alt record consemnat în 3 februarie '54 vizează cantitatea maximă de zăpadă depusă: 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa.
